Un sistem oscilant poate fi supus simultan la doua sau mai multe miscari oscilatorii, datorita acţiunilor diferitelor perturbaţii exterioare: pendulul dublu, doua pendule cuplate printr-un resort slab, o coarda elastica pe care sunt prinse doua corpuri punctiforme.

Sistemele prezintă doua sau mai multe grade de libertate, adică posibilitati de oscilaţie independente, sub acţiunea a doua forte de revenire diferite.

Daca fiecărui grad de libertate ii corespunde o oscilaţie liniar armonica de o anumita frecventa, mişcarea generala este o superpoziţie a celor doua mişcări armonice independente ce au loc simultan.

Fiecare dintre oscilaţiile independente poate sa difere de cealaltă prin: direcţia de oscilaţie, frecvenţă (pulsaţie), amplitudine şi/sau faza iniţială.

Compunerea a două oscilaţii armonice paralele şi de aceeaşi frecvenţă

Compunerea oscilaţiilor paralele cu frecvenţe puţin diferite. fenomenul de bătăi

Compunerea oscilaţiilor perpendiculare