Ultrasunete - oscilaţii sonore imperceptibile de urechea umană ale căror frecvenţe depăşesc 15-20 kHz. Ultrasunete există �n natură (şuieratul v�ntului). Sunt generate şi recepţionate de o serie de animale (lilieci, unele insecte). Pe cale artificială pot fi obţinute cu ajutorul unor generatoare speciale: mecanice (fluiere), electromecanice (piezoelectrice, cu magnetostricţie), ating�ndu-se frecvenţe de 10⁹ Hz. Se aplică �n practică cercetărilor fizice, fizico-chimice, biologice pentru nevoile defectoscopiei, navigaţiei, comunicărilor submarine, accelerarea unor procese chimico-tehnologice, obţinerea emulsiilor.

Unda incidentă -  unda care se propagă spre suprafaţa de separare dintre două medii. Fronturile ei de unde se numesc fronturi de  unde incidente.

Unde - propagarea oscilaţiilor. Cele mai cunoscute sunt undele de la suprafaţa apei. Dacă particulele de apă sunt deplasate din poziţiile lor de echilibru, ele �ncep să efectueze mişcări periodice (oscilaţii), care se transmit particulelor vecine şi se propagă �n toate direcţiile sub forma unei alternanţe succesive de dealuri si văi, dar particulele de lichid nu urmează mişcarea undei, ci efectuează o mişcare �n jurul unor poziţii fixe.  Distanţa dintre două dealuri (sau două văi vecine) se numeşte lungime de undă a undei. Timpul �n decursul căreia are loc mişcarea se numeşte perioada undei. Raportul dintre lungimea undei şi perioadă reprezintă viteza de propagare a undei. Undele pot fi longitudinale şi transversale. �n primul caz oscilaţiile particulelor mediului se efectuează �n direcţia propagării  undei, �n al doilea caz - transversal pe ea. �n afara undelor pe apă există unde elastice (unde sonore) şi electromagnetice, din care fac parte undele radio, lumina, razele Rontgen. Toate undele transportă energie fără să deplaseze punctele  mediului prin care se propagă

Unde longitudinale - undele �n care oscilaţiile se produc de-a lungul direcţiei de propagare a undei, de exemplu undele sonore. Ele sunt unde mecanice, adică particulele sunt cele care oscilează.

Unde seismice - undele elastice care se propagă �n păm�nt �n urma cutremurelor de păm�nt sau a exploziilor, precum şi sub acţiunea v�ntului, funcţionarea unor maşini �n transport. Ca orice unde elastice ele pot fi de 3 tipuri: longitudinale (16 km/s), transversale (4-10 km/s), superficiale cu diferite viteze. Undele seismice se folosesc pentru prospecţiuni de minereuri prin metoda seismică.

Unde staţionare - undele care au �n �ntregul lor spaţiu �n care există aceeaşi fază, dar cu amplitudine variabilă lent de la punct la punct. �n unda staţionară există locuri cu amplitudine maximă a oscilaţiilor numite ventre şi locuri cu amplitudine minimă numite noduri. Apar la vibraţiile strunelor, coardelor, �n antenele staţiilor de radio şi �n general �n medii mărginite (bazine, cavităţi).

Unghi de incidenţă - unghiul dintre direcţia razei (de exemplu raza lumină) care cade pe suprafaţa şi normala la suprafaţă. Unghiul de incidenţă este egal cu unghiul de reflexie.

Unghi de refracţie - unghiul dintre direcţia de propagare a undei refractate şi perpendiculara (normala) pe suprafaţa de separaţie a mediilor la care s-a produs refracţia.