Radiaţia sunetelor - generarea undelor într-un mediu elastic (în aer, apă, etc.) care înconjoară sursa de sunet.

Reflexia sunetului - este întoarcerea sunetului la întâlnirea lui cu suprafaţa de separaţie a două medii care au densitatea şi compresibilitate diferită înapoi în mediul din care acest sunet a sosit la graniţa de separaţie. Una din manifestările lui este ecoul. Reflexia sunetului pe fundul mării sau râului sau pe corpuri solide cufundate în mare este folosită pentru determinarea adâncimii şi poziţiei corpurilor reflectante. Pe acest principiu este construit echolotul (radiolocator).

Reflexia undelor -  întoarcerea parţială sau totală a undelor (marine, sonore, electromagnetice), care cad pe suprafaţa de separaţie a două medii (obstacole),  înspre acel mediu din care cad pe această suprafaţă de separaţie. Unda care a suferit o reflexie se numeşte undă reflectată. Forma fronturilor de undă depinde de fronturile de unde incidente şi forma suprafeţei  de separare.

Refracţia undelor - schimbarea direcţiei unei unde când aceasta trece într-un alt mediu care o face să se propage cu o viteză diferită. Unda care a suferit o refracţie se numeşte undă refractată.  O dată cu schimbarea vitezei de propagare, lungimea de undă creşte sau scade, dar frecvenţa ei nu se modifică. Este însoţită de o reflexie parţială a undelor. Direcţia de propagare a undei refractate depinde de unghiul de incidenţă  pe suprafaţa de separaţie şi proprietăţile reflectante ale mediului pentru lungimea de undă dată. Dacă indicele de refracţie variază treptat se produce  o refracţie continuă care duce la o curbare netedă a drumurilor de propagare. Aceasta de exemplu are loc la propagarea undelor scurte de radio în ionosferă şi a undelor metrice şi centimetrice în troposferă. Fenomenul are mare importantă practică.

Reverberaţia - fenomenul de persistenţă a unui sunet într-un spaţiu închis. Are loc atunci când durata întoarcerii  ecoului  la sursă este atât de scurtă încât undele iniţiale şi cele reflectate nu se pot distinge. Dacă unda se reflectă de pe mai multe suprafeţe, sunetul se intensifică mai mult.

Rezonanţa - efectul prezentat de un sistem în care  frecvenţa forţei exterioare (o forţă aplicată sistemului) este aproximativ egală cu frecvenţa oscilaţiilor libere a sistemului. Astfel, sistemul are o  amplitudine mare. Fenomenul creşterii abrupte a intensităţii oscilaţiilor forţate într-un sistem care apare când frecvenţa acţiunii exterioare periodice se apropie de frecvenţa oscilaţiilor proprii ale sistemului. Fenomenele de rezonanţă joacă un mare rol în tot felul de domenii ale ştiinţei şi tehnicii cu rol pozitiv – în acustică, radiotehnică şi rol negativ – în construcţii.