Pendul - 1) pendul matematic � punct material care efectuează sub acţiunea forţei de greutate o mişcare oscilatorie fără frecare pe o curbă sau suprafaţă. Poate fi realizat aproximativ sub forma unei mase grele de dimensiuni mici suspendate de un punct fix printr-un fir practic inextensibil. Perioada T a oscilaţiilor pendulului este proporţională cu rădăcina pătrată din lungimea firului l, �mpărţită la acceleraţia g de cădere liberă:   .  2) pendul fizic � corp greu care efectuează sub acţiunea forţei rezultante o mişcare oscilatorie �n jurul unui ax fix care nu

trece prin centrul de greutate al corpului.

Perceperea sunetului - sunetele percepute de ureche pot fi �n egală măsură plăcute sau neplăcute. C�nd forma undei sonore se repetă periodic, sunetul este considerat, de obicei, plăcut. C�nd forma undei nu se repetă şi nu este periodică, sunetul este considerat ca fiind zgomotos. Fiecare sunet �n parte are  putere şi armonie proprie şi �n special sunetele muzicale sunt produse de unde staţionare.

Perioada - intervalul de timp �n decursul căruia mărimea variabilă efectuează un ciclu complet al variaţiei sale şi ia valorile iniţiale. �n procesele oscilatorii perioada este timpul T  al unei oscilaţii complete. Perioada este invers proporţională cu frecvenţa v a oscilaţiilor (numărul de oscilaţii pe secundă). T=1/v.

Presiune sonoră -  presiunea exercitată de unda sonoră incidentă pe perete. A fost studiată de P.N. Lebedev şi V.I. Altberg �n 1903.

Principiul lui Huygens - metodă aproximativă de calcul a propagării undelor. Afirmă că fiecare punct al undei poate fi privit ca o sursă independentă de unde. Suprafaţa care �nfăşoară undele emise de la toate punctele undei iniţiale �n direcţia propagării ei, reprezintă o undă deplasată �n noua poziţie.

Principiul suprapunerii - dacă �ntr-un punct se produce suprapunerea  a două sau mai multe unde (ceea ce �nseamnă că două sau mai multe unde se unesc), mişcarea rezultată este egală cu suma mişcărilor (pozitive sau negative) fiecărei unde �n parte.

Puncte nodale - punctele �n care interferenţa destructivă are loc �n continuu şi care sunt puncte de minimă perturbare, adică puncte �n care un maxim  �nt�lneşte un  minim sau  comprimarea se suprapune cu dilatarea. Linia nodulară este linia care constă �n �ntregime din noduri. �n funcţie de unde, liniile nodale pot indica, de pildă, apele liniştite, sunetele slabe sau �ntunericul.

Punctul de echilibru -  poziţia �n jurul căreia  oscilează, de ex: poziţia de echilibru a unui pendul este c�nd acesta se află �n poziţia verticală. De obicei, acest punct este considerat poziţia iniţială.