Absorbţia sunetului - atenuarea intensităţii sunetului atunci c�nd el traversează un mediu oarecare datorită transformării energiei undei sonore �n alte forme de energie (de exemplu termică).

Acceleraţia normală (�n particular centripetă) - reprezintă componenta perpendiculară pe traiectorie a vectorului acceleraţie. Ea caracterizează variaţia direcţiei vectorului viteză.

Acustica - ştiinţa despre sunet. Se �mparte �n: 1) acustică generală care studiază formarea, propagarea  şi absorbţia  sunetului. 2) acustică fiziologică studiază formarea sunetelor de către organul de vorbire şi perceperea sunetelor de către organele urechii. 3) electro-acustica sau acustica tehnică se ocupă de obţinerea, transmisia, recepţia şi �nregistrarea sunetelor cu ajutorul aparatelor electrice. 4) acustica arhitecturală care studiază procesele sonore �n �ncăperi �nchise. 5) acustica muzicală care studiază natura sunetelor muzicale precum şi sistemele muzicale. 6) hidro-acustica studiază propagarea sunetelor �n apă.  7) acustica militară care cuprinde problemele prospectării sonore, interceptarea sunetelor, camuflarea sunetelor, etc.

Amortizarea - procesul �n care, datorită pierderii de energie,  oscilaţiile  �ncetinesc, de ex. şocurile preluate de maşini la trecerea peste denivelări cauzează oscilaţii care ulterior se amortizează.

Amplitudinea - elongaţia maximă, adică valoarea maximă pe care o poate lua mărimea care efectuează oscilaţii armonice, deplasarea maximă a unei  particule oscilante  faţă de  punctul de echilibru.

Atenuarea - scăderea treptată a amplitudinii unei unde c�nd acesta se propagă printr-o substanţă şi pierde energie. Amplitudinile oscilaţiilor care au loc după traversarea substanţei sunt mai mici dec�t cele apropiate de sursă. Acest lucru se poate concepe ca o fr�nare globală.